Multe lucruri care merita spuse aici s-au adunat in ultima vreme. Si pentru ca in 2 saptamini ma duc in Romania hai sa le relatez in romana. Am sa le iau pe rind.

Am terminat inca un semestru si dupa ultima stire vor fi doar note de A. La cursul de analiza avansata aveam ceva emotii pentru ca nu am facut asa de bine cum as fi vrut la examenul final, dar erau sanse putine ca cineva sa fi adunat mai multe puncte decit mine pe intreg semestrul. Sunt mandru de rezultat pentru ca semestrul asta a fost cel mai dificil de pina acum. Au fost altele mai aglomerate dar asta a necesitat cel mai mult creier.

Intr-o alta categorie, dar la fel de energizanta, e vestea ca Basescu a cistigat alegerile prezidentiale. De cind sunt in State sunt foarte atent la ce se scrie in ziare in Romania poate pentru a hrani o parte inconstienta din mine. Pe deasupra, mediul progresist din campusul colegiilor americane (si nici macar Arkansas nu face exceptie) promoveaza viata politica activa, implicata, bine informata a oricarui om care are pretentia de cetatean. Chiar daca eu am fost pina la sfirsit optimist, cind i-am rugat pe cei din tara sa dea cu stampila pe Basescu de multe ori am primit raspunsuri de un pesimism debordant. S-a intimplat in cel putin 4 cazuri si asta la oameni la care nu ma asteptam. Intotdeauna cind am citit povestiri din vremurile Romaniei comuniste m-am intrebat cum de s-a putut ajunge la asa ceva. Daca majoritatea oamenilor traiau incomfortabil, asupriti, calcati cu cizma de ce nu se impotriveau? Cu siguranta ca la inceput securitatea nu era asa de bine organizata incit sa ii omoare pe toti. Ce pret mai are viata daca nu e libera si demna? Banuiam ca si altii s-au uitat la aceste fapte din trecut si au incercat sa invete niste lectii.

Dar fosti colegi de liceu, care cu siguranta nu au trait frica unei asupriri a libertatilor lor, cind mi-au spus ca nu se vor duce la vot mi-au aratat ca si azi e posibil sa scapam pe o panta oligarhica si nedemocratica fara ca nimeni sa isi dea seama. Nu mai stiu unde citeam cu citeva zile o gluma sarcastica care surprinde fidel situatie democratiei romanesti. Cind voteaza, un intelectual si un analfabet au aceleasi valoare. Dar doi intelectuali nu fac cit un analfabet, pentru ca unul din destepti va gasi un motiv sa nu se duca la vot. La fel, din trei intelectuali unul o sa zica ca o sa iasa tot aia, iar altul o sa ii gaseasca pe ambii candidati cu bube in cap. Credeti ca patru intelectuali valoreaza cit un prost, dar va inselati amarnic. Un destept stie dinainte cine iese, altul e suparat pe toata clasa politica care e formata numai din tampiti, iar al treilea prefera sa se delecteze la o lectura culta in loc sa piarda vremea la vot, care si asa e inutil. Se vede usor prin inductie ca in democratia din Romania nici o suta de destepti nu fac cit un prost care voteaza.

Mai pe scurt, toti vor sa traiasca bine, sa scape de coruptie, sa iasa din mizerie dar nimeni nu isi asuma o minima responsabilitate. Iar cel mai elementar lucru pe care oricine il poate face e sa deschida ochii si sa vada ce inseamna PSD'ul, sa vada setea narcisista de putere a lui Nastase si ce ar insemna ea pentru Romania pentru inca 10 ani. Din fericire, exista un Basescu, un lider innascut nu devenit, care a mai reusit sa ii traga pe oameni de mineca putin. Un lucru foarte ciudat e ca in limba engleza cind se vorbeste despre o functie de conducere se foloseste verbul a servit (X serveste ca presedinte si nu X este presedinte) pentru ca scopul inteles al unui lider e sa isi serveasca grupul. De la 89 incoace Basescu e singurul care a venit cu un asemenea mesaj direct catre fiecare om in care spune eu nu sunt cel mai bun, dar voi aveti nevoie de mine, si eu am nevoie de voi ca sa scoatem tara din rahat. Ca sa inchei pe o nota amuzanta, la CNN reporterul i-a pocit numele lui Basescu in Bashescu. Nu mai e nici o indoiala. E marinar, e chior, e urit si se basheshte, dar a aratat ca stie sa faca treaba. Cred cu optimism aproape naiv ca o sa continue sa faca multe lucruri bune.

Un alt lucru pe care l-am aflat e ca doamna profesoara Ana Lupescu a primit distinctia "Meritul pentru invatamint". Doamna Lupescu mi-a fost profesoara de chimie in scoala generala si e probabil omul care m-a inspirat si motivat cel mai mult sa ajung unde, ce si cine sunt astazi. Aceeasi distinctie a primit-o si domnul Ioan Zgirciu profesorul meu de chimie din liceu cu care am continuat pe drumul inceput. Amindoi au depus multa munca sa ma ajute. Venind dintr-o Romanie bolnava, vestea ca valoarea si performanta mai sunt pretuite, macar simbolic, e foarte imbucuratoare. Sper sa ii pot vedea pe amindoi in vacanta si sa le multumesc din nou. Citeva cuvinte bune sunt nepretuite uneori.